Comuna Cârţişoara, situată la aproximativ 47 km vest de municipiul Sibiu, în sudul drumului naţional Sibiu-Braşov (DN1), se află pe traseul şoselei care străbate spectaculosii Munţi Făgăraş, cunoscută sub denumirea de “Transfăgărăşanul”. Cu o aşezare atrăgătoare de o parte şi de alta a pârâului Cârţişoara, această localitate a fost populată, aproape în exclusivitate, de români încă de la începuturile Evului Mediu şi continuă să păstreze moştenirea istorică a regiunii.
Primul act documentar care menţionează existenţa aşezării datează din anul 1223, însă atunci era doar o atestare implicită. Ulterior, comuna Cârţişoara a fost donată mănăstirii cisterciene Cârţa, devenind astfel subordonată autorităţii juridice a românilor. Identificarea clară a localităţii şi confirmarea caracterului său românesc au fost înregistrate în documente în anul 1252. În acea perioadă, Cârţişoara, denumită şi “Ţara Cârţei”, deţinea un rol important în sfera administrativă şi politico-religioasă a Ţării Făgăraşului, fiind considerată asemenea unor oraşe precum Braşovul pentru saşi sau Sfântu Gheorghe pentru secui.
Există mai multe interpretări privind originea numelui comunei Cârţişoara. Unii cercetători susţin că este de origine slavă, derivat din cuvântul vechi slav “kurco”, care înseamnă “loc defrişat” sau “curătură”, fie din sinonimul slavon “krc” sau “krci”. Alte teorii sugerează că numele ar proveni de la mănăstirea cisterciană Cârţa sau ar avea legătură cu cuvântul german “kerze”, adică “lumânare” sau “candelă”, cu referire la numele latin al mănăstirii Cârţa: “Santa Maria de Candelis”.
În Evul Mediu, comuna a cunoscut o perioadă de declin şi a fost menţionată în izvoarele scrise în 1509. Ulterior, în secolul al XVI-lea, s-a atestat sub denumirea de “Cârţişoara”, iar spre mijlocul secolului, cele două sate componente, Streza-Cârţişoara şi Oprea-Cârţişoara, au fost consemnate în documente. Abia în anul 1964, cele două sate au fost reunite administrativ în comuna Cârţişoara.
În prezent, comuna Cârţişoara rămâne un loc încărcat de istorie şi tradiţie. O parte importantă a localităţii o constituie sediul fostei Ocoale Silvice, care a administrat pădurile deţinute anterior de familia nobiliară Teleki, şi care acum găzduieşte primăria comunei într-o clădire construită în jurul anului 1900, pe locul unde odinioară se înălţa castelul nobiliar.
Pe lângă moştenirea istorică, Cârţişoara oferă şi o varietate de atracţii turistice ce nu trebuie ratate. Printre acestea se numără Muzeul Etnografic şi Memorial “Badea Cartan”, dedicat marelui ţăran patriot român ce a luptat pentru independenţa Transilvaniei, Monumentul Eroului Roman Gheorghe Buruiana, care a căzut în Primul Război Mondial, precum şi Mănăstirea “Sfinții Apostoli Petru şi Pavel”, reînființată în 1990 pe locul unui vechi schit ridicat de Mircea cel Bătrân în secolul al XV-lea. De asemenea, Biserica Ortodoxă “Sfântul Nicolae” şi Biserica Ortodoxă “Buna Vestire – Streza” sunt monumente arhitecturale cu o însemnătate deosebită.
Cârţişoara este cu adevărat un loc cu un farmec aparte, învăluit de poezie şi istorie, unde muntele Făgăraş îşi deschide larg poarta către aventuri fascinante. Indiferent dacă sunteţi pasionaţi de natură, istorie sau spiritualitate, comuna Cârţişoara vă aşteaptă cu braţele deschise pentru a vă oferi o experienţă turistică de neuitat. Fie că decideţi să exploraţi traseele montane înzăpezite, să savuraţi deliciile gastronomice locale sau să vă pierdeţi în poveştile cabanierilor, Cârţişoara vă promite o călătorie plină de frumuseţe şi autenticitate.
