Localitatea Cârța se află în județul Sibiu, pe malul stâng al râului Olt, la aproximativ 3 km de șoseaua națională Brașov-Sibiu. Mai demult cunoscută sub numele de Carta Săsească, este un sat în regiunea Transilvania, Romania, fiind reședința comunei Cârța. Cu o istorie bogată și plină de evenimente, Cârța își prezintă cu mândrie ruinele mănăstirii fondate încă din anul 1202 de către călugării cistercieni.
Apariția călugărilor cistercieni la Cârța este strâns legată de căsătoriile regilor arpadieni. În timpul domniei lui Geza al II-lea, a fost înființată în Ungaria abația de la Czikador, apoi, în 1179, abația de la Igris. Mănăstirea de la Cârța, metoc al abației de la Igris, a fost atestată pentru prima oară în 1223, într-un document din vremea regelui Andrei al II-lea. Astăzi, ruinele sale pot fi admirate în lunca Oltului, pe drumul care leagă Sibiul de Brașov. Din chiliile monahilor a mai rămas la sud de biserica un zid înalt, cu ferestre încheiate cu arc în plin cintru și o fereastră geminată.
Mănăstirea Cârța a fost în evul mediu un așezământ monahal cistercian din Țara Făgărașului, filială a abației Igris. Înființarea mănăstirii de la Cârța este datată în anul 1202, în orice caz, în timpul domniei regelui Emeric. Călugării cistercieni au avut o influență puternică asupra dezvoltării economice și sociale a regiunii, iar localnicii români din Țara Oltului erau numiți “Olahi de Kercz”, ceea ce demonstrează importanța acestei comune în acea perioadă.
Țara Românească a avut o contribuție semnificativă în ajutorul fraților săi din Transilvania. În acest sens, Mircea cel Bătrân a donat posesiuni credincioșilor săi – Stanciul Egumenul și fratele său, Călin, în satele Scorei, Cârța și Sărata. Încercările lui Vlad Țepeș de a popula mănăstirea din Cârța cu călugări ortodocși nu au avut succes.
Pe lângă istoria sa bogată, Cârța păstrează și tradiții și obiceiuri autentice care aduc comunitatea împreună. Unul dintre cele mai cunoscute evenimente este “Ceata de feciori”, care se formează în fiecare an cu 3 săptămâni înainte de Crăciun și este alcătuită din feciorii satului. Această ceată se implică în activități specifice pe toată perioada sărbătorilor de iarnă și continuă să sărbătorească la evenimente importante pe tot parcursul anului. Aceștia merg la colindat în noaptea de Crăciun și adună toți feciorii împreună cu veteranii cetei, pentru a cânta o colindă numită “Colinda mare”. O altă sărbătoare deosebită este Boboteaza, când ceata de feciori și fete merg la biserică îmbrăcați în port popular pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei.
De asemenea, tradiția “Buzduganului” marchează sfârșitul secerișului, iar tinerii ce au lucrat la câmp organizează o petrecere specifică. Un alt obicei important este “Armindenii” de Rusalii, când tinerii plantează mesteacăn la poarta fetelor, iar acestea îi răsplătesc cu cozonaci, gogoși și băuturi. Un moment special în viața comunității este Hramul Bisericii din comuna Cârța, dedicat Sfintei Parascheva, când se săvârșesc slujbe religioase, iar locuitorii se adună la căminul cultural pentru a se bucura de muzică și mâncare tradițională.
Costumele populare săsești și românești sunt purtate cu mândrie în cadrul acestor tradiții și sărbători, iar portul săsesc, în special, are o istorie îndelungată, fiind cunoscut din secolul al XV-lea. Acest port autentic este purtat cu prețuire în zilele de duminică, la biserică sau la ocazii speciale, iar în zilele noastre, este păstrat mai mult în scopuri de păstrare a tradițiilor și pentru a oferi vizitatorilor o incursiune în frumusețea culturală și istorică a locului.
Localitatea Cârța este un adevărat tezaur al istoriei, tradițiilor și obiceiurilor românești și săsești. Ruinele mănăstirii cisterciene amintesc de o perioadă îndepărtată, iar tradițiile autentice aduc comunitatea împreună și oferă o experiență unică vizitatorilor.
