Platoul Vârtoapelor: Locul magic unde cresc cei mai frumoşi ghiocei sălbatici. Oamenii din ţinutul cetăţilor dacice, atribuie semnificaţii supranaturale Platoului Vârtoapelor, „dumbrava minunată“ din apropierea Sarmizegetusei Regia, care primăvara se transformă într-un uriaş covor de ghiocei sălbatici.

Pădurile care înconjoară fosta capitală dacică Sarmizegetusa Regia cuprind aproape 30.000 de hectare în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, o rezervaţie a naturii din judeţul Hunedoara.

De-a lungul secolelor, pădurile au cuprins cea mai mare parte a ţinutului de la poalele Vârfului Godeanu (1.656 de metri), ascunzând şi păstrând nenumărate vestigii istorice şi comori antice.

Satele din zonă numără puţini locuitori, au gospodăriile risipite pe plaiurile montane, înconjurate de mici moşii agricole sau grupate mai multe la un loc, în crânguri. Drumurile forestiere din munţi duc spre locuri puţin explorate de om, care dezvăluie adevărate comori ale naturii.

Platoul Vârtoapelor: Locul magic unde cresc cei mai frumoşi ghiocei sălbatici

Un astfel de loc este Platoul Vârtoapelor, o poiană întinsă pe o culme înconjurată de păduri, la capătul unui drum de două ore pe jos, care porneşte din satul Grădiştea de Munte. În luna martie, odată cu topirea zăpezilor, poiana aflată în apropiere la circa două ore de mers pe jos din Sarmizegetusa Regia se acoperă cu covoare uriaşe de ghiocei sălbatici, iar excursioniştii atraşi de frumuseţea locului îşi fac apariţia aici în număr tot mai mare.

„Etnologul Lucia Apolzan spunea că Alea Frumoase, deci ielele locului, stau în peşterile din Vârtoape toată iarna. Iar primăvara, când răsar ghioceii, se apucă de împletit cununi din aceste flori. În ziua echinocţiului de primăvară, ele pornesc în cântec şi în zbor peste văi şi aruncă, din culmea Vârtoapelor, cununile peste aceste locuri. Poate nu întâmplător cătunul de sub Vârtoape se numeşte, atât de frumos, Sub cununi“, povesteşte Vladimir Brilinsky, fostul administrator al sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia, omul care în trecut a însoţit-o pe Lucia Apolzan în călătoriile sale prin ţinutul cetăţilor dacice.

Conform tradiţiei locale a comunităţilor din Munţii Orăştiei, „Alea Frumoase“ îşi fac simţită prezenţa noaptea prin sunete muzicale şi vibraţii distinse în natură. Sunt auzite, relatau localnicii, în preajma stâncilor, a gurilor de plai şi în poienile înconjurate de arbori bătrâni, iar uneori cei care se apropie de ele sunt pedepsiţi: „li se schimbă chipul, se strămută uitătura“, spun oamenii locului, citaţi în lucrările Luciei Apolzan.

Platoul Vârtoapelor: Locul magic unde cresc cei mai frumoşi ghiocei sălbatici din România, atrag anual tot mai mulți turiști

În ultimii ani, frumuseţea florilor întinse pe mai mult de zece hectare în pădurea de la poalele cetăţilor dacice a atras tot mai mulţi turişti. Cei mai mulţi îşi lasă maşinile la marginea satului Grădiştea de Munte şi pornesc pe jos, pe potecile de pădure, spre micul paradis de la Vârtoape. Alţi excursionişti, mai comozi, urcă spre platoul montan cu maşinile sau motocicletele de teren, pe drumul forestier şi apoi direct prin poieni, afectând echilibrul naturii şi nemulţumindu-i pe localnici. Ruperea florilor şi gunoaiele aruncate de excursionişti dăunează tot mai mult ţinutului sălbatic.

Mulţi turişti se conformează îndemnurilor la protejarea naturii, iar vizitarea Platoului Vârtoapelor le oferă satisfacţie. „A durat circa două ore şi jumătate drumul pe care am pornit, pe jos, de la marginea satului Grădiştea de Munte până la Platoul Vârtoapelor. Urcuşul prin pădurea de foioase a fost destul de abrupt şi ne-a făcut să ne oprim din loc în loc să admirăm priveliştile.

Platoul Vârtoapelor se află în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, o arie protejată din Munţii Şureanu, care cuprinde şase dintre cele mai spectaculoase rezervaţii naturale din judeţul Hunedoara: Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, Peştera Tecuri, Peştera Şura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peştera Bolii.

Aici sunt cele mai importante aşezări antice de pe teritoriul României, siturile arheologice UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Luncani-Piatra Roşie şi aşezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor.

sursa articol: adevarul

Contactează-ne aici dacă îți dorești ca știrea ta să fie publicată

Sign Up for Our Newsletters

Get notified of the best deals on our WordPress themes.

Te-ar mai putea interesa și:

Urzicile au ajuns mai scumpe decât carnea de porc

Urzicile au ajuns mai scumpe decât carnea de porc. În postul Paștelui, când creștinii ortodocși nu mănâncă carne și lactate, un kilogram de urzici a ajuns să…

Zile libere 2022: Când pică Paștele anul acesta și alte Sărbători Legale 2022

Zile libere 2022: Când pică Paștele anul acesta și alte Sărbători Legale 2022. An de an, zilele libere sunt așteptate de toată lumea cu nerăbdare, mai ales…

Locul superb din România care se dezvoltă tot mai tare

Locul superb din România care se dezvoltă tot mai tare. Implicarea comunităţilor locale, protejarea trăsăturilor arhitecturale care definesc regiunea şi…

Turismul din Maramureș afectat de războiul din Ucraina

Turismul din Maramureș afectat de războiul din Ucraina. Agroturismul din judeţul Maramureş este afectat de starea de război din Ucraina, turiştii români evitând