Sarbatorile Pascale sunt poate cele mai importante atat pentru crestinii ortodocsi, cat si pentru crestinii catolici, simbolizand Invierea Domnului. Pastele Ortodox anul viitor, in 2021, este celebrat pe data de 2 mai, iar Pastele Catolic pe data de 4 aprilie 2021.

Pastele nu are o data fixa de sarbatorire, ci are o data variabila, in jurul careia sunt fixate si alte sarbatori mari, cum sunt Rusaliile. Pastele se calculeaza dupa regula stabilita la Sinodul Ecumenic de la Niceea, din anul 325 e.n. Regula spune ca Pastele Ortodox este sarbatorit in duminica urmatoare lunii pline dupa echinoctiul de primavara. In cazul in care Duminica se suprapune cu Pastele Iudeilor sarbatoarea trebuie mutata in dumica urmatoare.

Pastele Ortodox in urmatorii 10 ani

Pastele Ortodox se sarbatoreste pe data de 2 mai 2021, 24 aprilie 2022, 16 aprilie 2023, 5 mai 2024, 20 aprilie 2025, 12 aprilie 2026, 2 mai 2027, 16 aprilie 2028, 8 aprilie 2029 si  28 aprilie 2030. 

Pastele Catolic in urmatorii 10 ani

Pastele Catolic se sarbatoreste pe data de 4 aprilie 2021, 17 aprilie 2022, 9 aprilie 2023, 31 martie 2024, 20 aprilie 2025, 12 aprilie 2026, 2 mai 2027, 16 aprilie 2028, 8 aprilie 2029 si 28 aprilie 2030.

Ce simbolizeaza sarbatoarea Pastelui si postul?

Sarbatoarea Pastelui simbilizeaza sfaramarea iadului si inceputul unei vieti vesnice in care oamenii il lauda pe Mantuitor. Este important ca pentru a celebra cu adevarat sarbatoarea Pastelui, crestinii sa tina post, sa isi ierte semenii si sa savarseasca cat mai multe fapte bune.

Postul Pastelui este cel mai lung si cel mai aspru dintre toate cele patru posturi de peste an ale Bisericii Ortodoxe. Postul Mare aduce aminte de cele 40 de zile tinute de Mantuitor inainte de a-si incepe activitatea mesianica.

Preotii si reprezentantii Bisericii privesc Postul Pastelui ca si o institutie de origine apostolica. La inceput, in primele trei secole, durata si felul postirii nu era uniform. Unele marturii sustin ca unii crestini posteau numai o zi, in Vinerea Patimilor, altii doua sau trei zile, chiar o saptamana, pana la sase saptamani.

In secolul patru, la Ierusalim se postea opt saptamani inainte de Pasti, iar in Apus, in aceeasi perioada se postea 40 de zile.

Cat dureaza Postul mare?

Postul mare a fost impartit inca de la finalul secolului III in doua perioade, si anume postul prepascal, de la Duminica Floriilor cu o durata variabila si Postul Pascal, care tinea o saptamana, din Duminica Floriilor pana la cea a Invierii, un post foarte Aspru. In secolul IV s-a hotarat la Sinodul I Ecumenic uniformizarea datei Pastilor  de sapte saptamani.

Motivul pentru care Pastele Ortodox si cel Catolic se sarbatoresc la date diferite

Luna plina si echinoctiul de primavara sunt doua fenomene naturale care stau la baza calcularii datei la care crestinii sarbatoresc Pastele. Utilizarea a doua calendare diferite explica acest decalaj intre cele doua sarbatori la catolici si la Ortodocsi.

Astfel, Biserica Catolica se raporteaza la echinoctiul de primavara dupa calendarul gregorian, iar Biserica Ortodoxa calculeaza acelasi eveniment dupa calendarul Italian. Initial, Biserica de la Apus si cea de la Rasarit au sarbatorit Pastele la aceeasi data. Ulterior, Papa Grigore al XIII-lea a reformulat calendarul iulian din cauza erorilor facute pe calendarul astronomic. Biserica ortodoxa nu a acceptat  reforma gregoriana si a pastrat in continuare calendarul Iulian, de aceea sarbatorile au date diferite.

Sursa: https://ziarulunirea.ro/cand-pica-pastele-ortodox-si-cel-catolic-in-urmatorii-ani-304917/.

Sign Up for Our Newsletters

Get notified of the best deals on our WordPress themes.

Te-ar mai putea interesa și:

Legea moștenirii 2022: Cine primește averea în familie?

Legea moștenirii 2022: Cine primește averea în familie? Atunci când un membru al familiei moare, bunurile acestuia se împart la succesori. Totuși, nu de puține ori rudele ajung la neînțelegeri cu privire la moștenire. Alfă ce spune legea moșternirii și cum se împarte averea.

Românii care nu locuiesc la adresa din buletin rămân fără acte de identitate

Românii care nu locuiesc la adresa din buletin rămân fără acte de identitate. Cetățenii români care nu fac dovada că locuiesc efectiv la adresa din buletin, prin verificările făcute de polițiști, rămân fără acte de identitate, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. Totodată, se interzice înscrierea la aceeași adresă a mai mult de 10 persoane, dacă între acestea nu există legături de rudenie.

Arafat le cere românilor să nu mai ducă mâncare refugiaților: Se va strica!

Arafat le cere românilor să nu mai ducă mâncare refugiaților: Se va strica! Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, afirmă că nu…

Tot mai mulți români trecuți de 40 de ani pleacă din ţară definitiv

Tot mai mulți români trecuți de 40 de ani pleacă din ţară definitiv. Numărul românilor care au între 40 şi 50 de ani şi care pleacă din ţară definitiv a crescut. Asta arată datele INS, iar motivele sunt simple: vor salarii mari și un nivel de viață mai bun.