Sibiul este locul premierelor din România, unde, în urmă cu 725 de ani, funcționa primul spital românesc, unde s-ar putea construi primul spital public de după 1990 și locul unde, peste doi ani, toată Europa va privi, la primul Summit UE după Brexit.
Prezentul însă oferă o realitate care nu ține de premiere.
Municipiul Sibiu este un oraș care nu are un spital municipal, dar are norocul că, în centrul urbei, se află Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU), locul unde sunt aduși toți bolnavii din județ, dar și cazuri grave din cele învecinate — Alba, Hunedoara, Brașov și mai ales de la Vâlcea. Adică, la Sibiu funcționează un spital regional vechi din 1857, cu clădiri multe, majoritatea monumente istorice, iar pacienții, medicii și asistentele speră ca autoritățile județene să investească bani, ca să fie modernizate săli de operație și de tratament, saloanele, iar Ministerul Sănătății — să trimită bani de aparatură.
Din 1292 și până azi, Sibiul nu a reușit să ajungă nici cel mai mare centru universitar medical din România, căutat de pacienți din țară și străinătate, dar nici nu are un spital “de speriat” — aici, cei mai mulți pacienți se însănătoșesc, însă dintre ei, tot mai mulți vin cu o boală și pleacă cu alta, luată din spital.
Statistica Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, pusă la dispoziția AGERPRES, arată că 308 pacienți internați s-au îmbolnăvit după ce au fost infectați în secțiile unității spitalicești, în primele nouă luni ale lui 2017. Față de aceeași perioadă a anului trecut, în cel mai mare spital public din Sibiu, numărul pacienților care au luat o infecție spitalicească a crescut cu 16 persoane.
Oficialii spitalului sibian dau asigurări că aceste cifre reprezintă un procent de peste unu la sută dintr-un total de 27.348 pacienți externați. Aceeași conducere a spitalului sibian spune că, în ultimii doi ani, “conform datelor centralizate in foile de observație, nu s-au consemnat decese datorate IAAM”.
Întrebați care este topul primelor trei secții în care pacienții au luat o infecție în timpul spitalizării, cei de la SCJU au răspuns: “Cele mai multe cazuri de IAAM provin din secțiile de chirurgie generală și din ATI. Cele mai puține cazuri provin din secțiile sectorului maternoinfantil și din secțiile medicale.”
Printre infecțiile spitalicești depistate și tratate la Sibiu se numără temuta “infecție produsă de Clostridium difficile, bacteriemia — septicemia nosocomială, pneumonia nosocomială, infecția asociată unui cateter vascular”.
Infecțiile luate din spitalul vechi din Sibiu înseamnă bolnavi care stau internați mult mai mult timp și bani în plus cheltuiți de stat, care trebuie să cumpere antibiotice costisitoare, care să facă față infecțiilor produse de bacterii mai rezistente.
“Este evident că IAAM cresc disconfortul pacienților și cresc riscurile evolutive ale bolilor de bază pentru care aceștia sunt internați în spital; pe de altă parte, sunt mari consumatoare de resurse financiare prin prelungirea duratei spitalizării și prin utilizarea de clase de antibiotice costisitoare (antibiotice cu spectru larg, pentru că, în majoritatea lor, aceste IAAM sunt produse de bacterii cu multirezistență la antibiotice)”, susțin cei de a SCJU.
În urmă cu șapte ani, specialiștii au arătat că infecțiile de după operații au dus la creșterea costurilor cu 100 % și pacienții infectați au fost nevoiți să stea, în medie, 16 zile în plus în spital.
“Într-un studiu efectuat de serviciul de epidemiologie al SCJUS în anul 2010, cu privire la incidența și costurile infecțiilor postoperatorii ale plăgilor chirurgicale în secțiile cu profil chirurgical al spitalului nostru, am constatat că aceste infecții au determinat prelungirea duratei de spitalizare postoperatorie a pacienților infectați cu o valoare medie de 16 zile, în comparație cu pacienții care nu au avut infecții după actul operator; această valoare diferă în funcție de tipul de chirurgie practicat. Mai mult, în același studiu am constatat că infecțiile postoperatorii ale plăgilor chirurgicale au crescut costurile de spitalizare ale pacienților infectați cu mai mult de 100% în comparație cu costurile pentru cei neinfectați, chiar dacă nu s-a putut evidenția existența unui risc de deces semnificativ mai mare în rândul pacienților cu infecții postoperatorii față de cei fără complicații infecțioase postoperatorii”, atrag atenția cei de la SCJU Sibiu.
De șapte ani, toți directorii care au fost în fruntea spitalului sibian cheltuie “sume importante” pentru dezinfectanți și antiseptice. Totul se face pe baza unui “Ghid de prevenire” al acestor infecții.
“Programele de supraveghere și control a complicațiilor infecțioase asociate asistenței medicale sunt pe deplin justificate, ele putând conduce la reducerea importantă a morbidității și la reducerea costurilor directe și indirecte pentru pacientul internat; ele constituie singura soluție pe care o avem pentru reducerea și controlul incidenței acestor infecții. Aceste programe, aprobate de conducerea spitalului în fiecare an, includ printre altele respectarea “Ghidului de prevenire al IAAM al SCJUS”, cu proceduri riguroase de dezinfecție a suprafețelor, sterilizare a instrumentarului /echipamentelor reutilizabile și igienă a mâinilor (pentru susținerea cărora spitalul cheltuiește sume importante în achiziția de dezinfectanți și antiseptice)”, spun cei de la SCJU Sibiu.
Spitalul sibian are nevoie de o casă nouă, e prea vechi și are clădiri care nu comunică între ele. Mai mult, așa-numitele “circuite” sunt adesea prost făcute. Adică mâncarea pacienților nu trece pe unde trebuie și, din lipsa spațiului și a amenajărilor, nici cearceafurile murdare nu sunt transportate cum ar fi normal. Pentru ca pacientul să aibă siguranța că este îngrijit fără să riște infecții, e nevoie de investiții. Bani care trebuie dați fie de Consiliul Județean, administratorul spitalului, fie de guvern. Chiar SCJU Sibiu recunoaște că renovarea pavilioanelor sale, începută în 2010, “este un proces anevoios și lent”.
“Cu toate acestea, stăpânirea riscului infecțios legat de mediul de spital într-o unitate veche, multipavilionară așa cum este spitalul nostru, se lovește în permanență de limitările date de lipsa circuitelor structurale și funcționale și de degradarea fizică a spațiilor de spitalizare. Renovarea amplă, de substanță a pavilioanelor spitalului este un proces anevoios și lent, început undeva în anul 2010, prin investiții derulate treptat, in diferite secții din spital”, susține conducerea SCJUS.
Acolo unde statul, reprezentat fie de Consiliul Județean, fie de Ministerul Sănătății, a investit bani și a creat condiții normale de tratament, infecțiile s-au redus simțitor și pacienții stau mai liniștiți. Spre exemplu, infecțiile au scăzut după modernizarea Neurochirurgiei, o secție foarte importantă, unde, zilnic, se efectuează multe operații, ținând cont că Sibiul este locul doi pe țară la numărul de accidente rutiere foarte grave. În plus, județul Sibiu are zona turistică Bâlea și stațiunea Păltiniș, unde numărul accidentelor de pe munte sau la schi nu a scăzut. La Neurochirurgie sunt operați pacienți și din alte județe, unde pacienții nu au fie dotarea, fie medici ca la Sibiu.
“Că aceste renovări sunt foarte importante este dovedit de evoluția IAAM în secțiile care au fost complet renovate. De exemplu, secția Neurochirurgie avea in anii 2012-2014 incidențe ale IAAM cuprinse între 1,29% și 1,80%; după mutarea secției la sfârșitul anului 2014 (mai exact in ianuarie 2015) în sediul nou (complet regândit ca circuite, cu un bloc operator nou cu toate dotările de igienă cerute de lege), incidența infecțiilor în secție a scăzut la 0,09% în anul 2015 și la 0,08% în anul 2016”, afirmă cei de la SCJU Sibiu.
Oficial, la SCJU Sibiu s-au îmbolnăvit în acest an și două persoane din rândul personalului medical, tot din cauza infecțiilor din spital.
Pacienții, asistentele și medicii din spitalul public se uită în curtea acestuia, unde a fost ridicat și funcționează un spital privat și se întreabă când vor avea și ei spații și dotări la standarde europene.
În prezent, sibienii și turiștii care ajung în fosta Capitală Culturală Europeană se tratează într-un spital unde sunt sigure doar investițiile de la sponsori. Spre exemplu, în secția de prematuri, foarte apreciată la nivel regional, s-au cumpărat aparate inclusiv din bani strânși pentru că medicii, asistentele, părinții copiilor au alergat la un maraton caritabil.
De câțiva ani, unul din obiectivele de campanie electorală ale tuturor politicienilor din Sibiu este construcția unui spital nou.
Sibiul are un teren la marginea orașului, unde Consiliul Județean ar vrea să ridice spitalul nou, dar acesta nu a semnat niciun acord, nici cu guvernul, nici cu Primăria.
Doctorii din actualul Spital județean de Urgență din Sibiu au cerut forului județean să construiască un spital cu o capacitate de 750 de paturi, ceea ce ar însemna o investiție de 120 de milioane de euro, a estimat conducerea forului județean. Noua clădire va găzdui însă două spitale, și anume actualul spital județean și cel de pediatrie al municipiului Sibiu.
Actualul spital județean de urgență are o capacitate de 1.100 de paturi, potrivit directorului acestuia, Cornel Benchea, un fost specialist financiar care a lucrat în conducerea unor bănci comerciale și a preluat conducerea SCJU Sibiu cu speranța că va ridica un nou spital.
Cu sau fără spital nou, peste doi ani, Sibiul va scrie din nou istorie și speră ca oaspeții europeni care vor veni aici să nu se îmbolnăvească, ca să nu fie pus în dificultate. În 2019, Sibiul vrea să atragă din nou un număr record de turiști, pentru că va fi primul oraș românesc Regiune Gastronomică Europeană. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus organizarea unui summit al UE la o zi după Brexit, adică în 30 martie 2019, în orașul Sibiu, pentru a discuta despre viitorul blocului comunitar. Iar președintele Klaus Iohannis a anunțat deja că a convenit cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, să aibă o întâlnire informală de Ziua Europei — 9 mai 2019 — la Sibiu.
Sibiul se mândrește cu istoria. Spre exemplu este nevoie foarte mare să se modernizeze Oncologia și secțiile Medicală. Acestea funcționează într-o clădire din 1859, în care, în 1945 a fost internat Iuliu Maniu, fost premier al României. Puțin “mai nouă” este clădirea unde e Dermatologia. O clădire refăcută complet în 2004, de pe care cade tencuiala, pentru că e construită din 1904. În această clădire, unde azi sunt tratați bolnavii cu boli de piele și venerice, s-a născut, în 1894, savantul Hermann Oberth, numit “părintele zborului spațial”.
Singura speranță este clădirea secției Infecțioase. Un pavilion în care lucrează medici recunoscuți pentru profesionalism, o clădire veche, dar modernizată în 2015.
Sibiul a dat țării, primul spital, prima farmacie, pe Samuel Hahnemann — întemeietorul homeopatiei, doctorul Ioan Molnar Piuariu, primul profesor român de învățământ medical. În 1292 totul a început cu o casă donată, care a ajuns să fie primul spital, numit “Sfântul Spirit”. Actualul spital public are o piatră de temelie pusă în 1892, în prezența împăratului Austriei, Franz Joseph I.
sursă: Agerpres
