Ministerul Muncii a anunţat joi că a finalizat listele cu peste 2,5 milioane de beneficiari pentru cardurile sociale.

Ministrul Muncii, Simiona Buruca Oprescu, arată că din acest an, Guvernul României a decis majorarea la 2.000 de lei a nivelului maxim al veniturilor pentru care sunt acordate tichetele sociale, astfel că în următoarea perioadă, cele 2.537.758 de carduri active vor fi alimentate cu câte 250 de lei. În anul 2024, aceste carduri vor fi alimentate de şase ori: în februarie, aprilie, iunie, august, octombrie şi decembrie.

„Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi Casa Naţională de Pensii Publice, instituţii subordonate şi respectiv sub autoritatea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale au transmis către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene situaţia centralizată cu beneficiarii de carduri sociale pentru alimente:

614.358 persoane, adulţi şi copii, încadrate în grad de handicap grav, accentuat şi mediu, 13.098 familii cu cel puţin 2 copii în întreţinere; 3.130 familii monoparentale; 192.398 familii beneficiare de ajutor de incluziune; 1.714.246 de pensionari 528 de persoane fără adăpost”, a anunţat Ministerul Muncii.

„Din acest an, Guvernul României a decis majorarea la 2.000 de lei a nivelului maxim al veniturilor pentru care sunt acordate tichetele sociale. În următoarea perioadă, cele 2.537.758 de carduri active vor fi alimentate cu câte 250 de lei. Cardurile pot fi utilizate pentru alimente sau pentru mese calde. În anul 2024, aceste carduri vor fi alimentate de şase ori: în februarie, aprilie, iunie, august, octombrie şi decembrie”, a declarat Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Beneficiarii acestui sprijin acordat de Guvernul României sunt:

persoanele – copii şi adulţi – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale 675 lei;

familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei;

familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune, în condiţiile Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare;

pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenta caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

persoanele fără adăpost astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

sursa articol: stirileprotv.ro

Sign Up for Our Newsletters

Get notified of the best deals on our WordPress themes.

Te-ar mai putea interesa și:

Legea moștenirii 2022: Cine primește averea în familie?

Legea moștenirii 2022: Cine primește averea în familie? Atunci când un membru al familiei moare, bunurile acestuia se împart la succesori. Totuși, nu de puține ori rudele ajung la neînțelegeri cu privire la moștenire. Alfă ce spune legea moșternirii și cum se împarte averea.

Românii care nu locuiesc la adresa din buletin rămân fără acte de identitate

Românii care nu locuiesc la adresa din buletin rămân fără acte de identitate. Cetățenii români care nu fac dovada că locuiesc efectiv la adresa din buletin, prin verificările făcute de polițiști, rămân fără acte de identitate, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. Totodată, se interzice înscrierea la aceeași adresă a mai mult de 10 persoane, dacă între acestea nu există legături de rudenie.

Arafat le cere românilor să nu mai ducă mâncare refugiaților: Se va strica!

Arafat le cere românilor să nu mai ducă mâncare refugiaților: Se va strica! Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, afirmă că nu…

Tot mai mulți români trecuți de 40 de ani pleacă din ţară definitiv

Tot mai mulți români trecuți de 40 de ani pleacă din ţară definitiv. Numărul românilor care au între 40 şi 50 de ani şi care pleacă din ţară definitiv a crescut. Asta arată datele INS, iar motivele sunt simple: vor salarii mari și un nivel de viață mai bun.