Săptămâna de lucru cu 4 zile va fi legalizată și în România. După ce a fost legiferată în mai multe țări europene, săptămâna de lucru de patru zile are mari șanse să fie adoptată și în România. Proiectul de lege din spate este gata și vine cu câteva particularități interesante.

O săptămână de lucru de patru zile nu înseamnă la niciun nivel că vom lucra mai puțin, ci doar că vom lucra mai concentrat. Adică, în loc de 8 ore pe zi, va fi vorba de 10 ore pe zi, pentru un maxim de 40 de ore pe săptămână. În ceea ce privește cele patru zile, cel puțin momentan, nu pare să fie o regulă dacă ziua liberă în plus va fi luni sau vineri. În orice caz, cei care vor avea posibilitatea aceasta, probabil că o vor îmbrățișa. Cel mai important pas în acest sens este însă actualizarea Codului Muncii și se fac pași importanți în această direcție.

Pentru ca săptămâna de lucru de patru zile să fie legală în România, Codul Muncii trebuie să fie modificat și completat, iar schimbările sunt transpuse în articolele de mai jos:

”Art.112. -(1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabileşte, cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, în funcţie de raportul contractual dintre angajat şi angajator. Ea poate fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână.

Art.113. – (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat şi poate fi de 10 ore pe zi timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederiior Directivei 2003/8d/CE a Parlamentuiui European şi Consiiiuiui Uniunii Europene.”

Săptămâna de lucru cu 4 zile va fi legalizată și în România

Printre argumentele din spatele acestor schimbări, se numără faptul că tinerii absolvenți de studii superioare, dar și oamenii între 25 și 40 de ani ar fi semnificativ mai tentați să intre în piața muncii. Mai mult decât atât, persoanele cu familii și unu sau doi copii vor avea mai mult timp pentru cei apropiați, în urma schimbării programului.

sursa articol: playtech

Contactează-ne aici dacă îți dorești ca știrea ta să fie publicată

Sign Up for Our Newsletters

Get notified of the best deals on our WordPress themes.

Te-ar mai putea interesa și:

Legea moștenirii 2022: Cine primește averea în familie?

Legea moștenirii 2022: Cine primește averea în familie? Atunci când un membru al familiei moare, bunurile acestuia se împart la succesori. Totuși, nu de puține ori rudele ajung la neînțelegeri cu privire la moștenire. Alfă ce spune legea moșternirii și cum se împarte averea.

Românii care nu locuiesc la adresa din buletin rămân fără acte de identitate

Românii care nu locuiesc la adresa din buletin rămân fără acte de identitate. Cetățenii români care nu fac dovada că locuiesc efectiv la adresa din buletin, prin verificările făcute de polițiști, rămân fără acte de identitate, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. Totodată, se interzice înscrierea la aceeași adresă a mai mult de 10 persoane, dacă între acestea nu există legături de rudenie.

Arafat le cere românilor să nu mai ducă mâncare refugiaților: Se va strica!

Arafat le cere românilor să nu mai ducă mâncare refugiaților: Se va strica! Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, afirmă că nu…

Tot mai mulți români trecuți de 40 de ani pleacă din ţară definitiv

Tot mai mulți români trecuți de 40 de ani pleacă din ţară definitiv. Numărul românilor care au între 40 şi 50 de ani şi care pleacă din ţară definitiv a crescut. Asta arată datele INS, iar motivele sunt simple: vor salarii mari și un nivel de viață mai bun.