Bebelușii sunt dispuși să împartă din mâncarea lor chiar și atunci când sunt flămânzi. Cel puțin asta au descoperit oamenii de știință, în urma unui experiment recent. Un studiu despre generozitatea infantilă, dar și o lecție despre cum ajungem oameni mari, învățând de la cei mici.

sursa foto: Anna Kraynova/Shutterstock

Experimentul condus de către Institutul pentru Învățare și Științe Neuronale din cadrul Universității din Washington (I-LABS) a fost efectuat pe 100 de prichindei, cu vârsta de 19 luni. Cercetătorii afirmă că au identificat un tipar de comportament specific, care stă la baza dezvoltării ulterioare a altruismului.

Șeful echipei I-LABS care a condus acest experiment, Dr. Rodolfo Cortes Barragan, a declarat. “Noi credem că este foarte important să studiem altruismul. Acesta determină însăși esența de a ne cataloga drept, ființe umane. Este o componentă extrem de vitală pentru definirea noastră ca societate cu reguli morale. Noi adulții, suntem dispuși să ne ajutăm unul pe celălalt la nevoie. Chiar și dacă asta, presupune un sacrificiu al propriei persoane. Așa că, ne-am propus să studiem rădăcinile acestui comportament, la copiii de vârste fragede.”

Bebelușii sunt dispuși să împartă din mâncarea lor chiar și atunci când sunt flămânzi. Cel puțin asta au descoperit oamenii de știință, în urma unui experiment recent. Un studiu despre generozitatea infantilă, dar și o lecție despre cum ajungem oameni mari, învățând de la cei mici.

Cercetătorii au monitorizat cum se comportă bebelușii atunci când primesc diferite fructe, precum; căpșuni, fructe de pădure, banane sau struguri. Puși în fața acestui context, un adult scapă în fața lor câte un fruct. Acesta se preface că nu poate să ajungă la el, imitând un comportament de “cerșetor”, după bucata de mâncare pierdută lângă cel mic. Mai mult de jumătate dintre bebeluși, au ridicat fructul de pe jos, returnând-ul mai apoi, adultului! Ulterior, oamenii de știință au ridicat miza. Au repetat experimentul cu bebeluși flămânzi, care se aflau la momentul orei programate pentru servirea mesei.   

Studiul demonstrează că generozitatea celor mici vine ca un fenomen natural, care nu trebuie învățat de la părinți!

“Bebelușii înfometați, din cea de-a 2-a etapă a experimentului, deși s-au holbat îndelung la bucata delicioasă de mâncare, au decis totuși s-o returneze!” a exclamat, Andrew Meltzoff, directorul adjunct I-LABS. “Rezultatele experimentelor noastre capturează o primă formă infantilă de altruism.” În același timp, cercetătorii au sesizat că bebelușii proveniți din familii cu mai mulți membri (frați, surori sau alte rude) sunt mai dispuși să adopte un comportament bazat pe generozitate.

“Credem că mediul familial și anumite experiențe sociale, fac cu adevărat diferența. Suntem convinși că o serie de studii ulterioare ne vor ajuta să înțelegem minuțios ce determină mai exact exprimarea altruismului la vârste fragede. Dacă vom reuși să descoperim în detaliu, cum se manifestă mecanismele altruismului la micuții noștri, ne va ajuta pe viitor la construcția unei societăți mai bune, clădite pe generozitate.”

Potrivit sociologilor care au condus acest studiu, altruismul infantil este un comportament natural. Bebelușii nu au fost nevoiți să învețe de la cineva, lecția de “a dărui”, aspect evident care a fost demonstrat pe parcursul altor experimente ulterioare.

Mulțumită tipului acestuia de studii, oamenii de știință se află acum, mai aproape decât niciodată, la un pas de a înțelege pe deplin factorii social-cognitivi care stau la baza dezvoltării timpurii ale altruismului. Și poate că, în acest fel, se vor găsi și premisele pentru promovarea unei lumi mai bune, capabile să-și clădească viitorul din mâini micuțe care oferă fructe și lecții de generozitate, celor mai mari dintre noi.

Urmărește mai jos un fragment video din experimentul prin care se demonstrează că  bebelușii sunt dispuși să împartă din mâncarea lor chiar și atunci când sunt flămânzi

Contactează-ne aici dacă îți dorești ca știrea ta să fie publicată!

Sign Up for Our Newsletters

Get notified of the best deals on our WordPress themes.

Te-ar mai putea interesa și:

Legea moștenirii 2022: Cine primește averea în familie?

Legea moștenirii 2022: Cine primește averea în familie? Atunci când un membru al familiei moare, bunurile acestuia se împart la succesori. Totuși, nu de puține ori rudele ajung la neînțelegeri cu privire la moștenire. Alfă ce spune legea moșternirii și cum se împarte averea.

Românii care nu locuiesc la adresa din buletin rămân fără acte de identitate

Românii care nu locuiesc la adresa din buletin rămân fără acte de identitate. Cetățenii români care nu fac dovada că locuiesc efectiv la adresa din buletin, prin verificările făcute de polițiști, rămân fără acte de identitate, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. Totodată, se interzice înscrierea la aceeași adresă a mai mult de 10 persoane, dacă între acestea nu există legături de rudenie.

Tot mai mulți români trecuți de 40 de ani pleacă din ţară definitiv

Tot mai mulți români trecuți de 40 de ani pleacă din ţară definitiv. Numărul românilor care au între 40 şi 50 de ani şi care pleacă din ţară definitiv a crescut. Asta arată datele INS, iar motivele sunt simple: vor salarii mari și un nivel de viață mai bun.

Arafat le cere românilor să nu mai ducă mâncare refugiaților: Se va strica!

Arafat le cere românilor să nu mai ducă mâncare refugiaților: Se va strica! Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, afirmă că nu…