Problema colectării separate a deșeurilor a fost abordată în ultimii ani la modul cel mai serios în întreaga lume, iar în România, a trecut un an de când colectarea separată a deșeurilor este obligatorie. Este foarte important de avut în vedere progresul făcut, precum și modul în care România se raportează la reciclare la 50 de ani de la apariția semnului disctinctiv și ceea ce pot face românii pentru un viitor mai bun.
Când a început pentru români conștientizarea pericolului plasticului
În anii 1980 la sfârșit au fost aduse din Germania Federală dozele de sucuri Coca Cola și alte băuturi răcoritoare care au devenit motiv de colecție. Apoi au apărut dozele aplatizate, cutiile de suc și six pack-urile de bere ținute strâns de folii de plastic gros. 20 de ani mai tărziu, în Capitală și în orașele mari apar primele containere de colectare selectivă și lansarea campaniilor de informare care presupun faptul că românii consumă și aruncă plastic și alte materiale reciclabile fară prea mult discernământ. Pungile care împodobesc copacii de primăvară și PET-urile care plutesc pe ape sunt doar câteva din motivele de îngrijorare în acest sens.
Fier vechi reciclăm vs. plastic bun luăm
Românii au înrădăcinată credința că pot câștiga bani din materiale reciclabile sau care nu le mai sunt de folos. Studiul Ipsos din anul 2018 plasează gestionarea deșeurilor pe locul 2 de pe lista priorităților de mediu din Romania. Interesul față de acest subiect depinde de educație în primul rând, studiul arătând că interesul este de 46% pentru respondenții cu educație la nivel superior.
În anul 2019, reciclarea la nivel global a avut noi ținte, ajungând la 60% din obiectivele întregii populații, cu 45% pentru plastic, 70% pentru hârtie și carton și 65% pentru hârtie. Studiul realizat în primăvara 2020 conceput de World Vision arată cifre îmbucurătoare la nivelul urban, însă la nivel național, conform Eurostat, s-a ajuns la 60% în privința reciclării ambalajelor în anul 2017.
România a reușit să recicleze în fiecare an abia 3-4% din totalul deșeurilor generate între 2010 și 2016, cea mai mare parte a deșeurilor fiind eliminată prin depozitare, prin descărcare la gropile de gunoi. Comisia Europeană chiar a notificat România în privința întârzierii în ceea ce privește închiderea a 48 de gropi de gunoi ilegale.
Ce spun consumatorii despre plastic
În anul 2019 Ipsos a lansat investigația globală în rândul a peste 19500 de consumatori adulți din 28 de țări diferite, pe teme legate de gestiunea deșeurilor. Conform acestor statistici, consumatorii consideră că presiunea este foarte mare și 8 din 10 persoane sunt de acord că producătorii trebuie obligați să ajute la reciclarea și utilizarea ambalajelor pe care le generează.
De asemenea, 7 din 10 consumatori aprobă interzicerea articolelor din plastic de unică folosință, iar în ceea ce îi privește pe retaileri, puțin peste 60% dintre aceștia sunt dispuși să schimbe magazinul obișnuit în scopul reducerii volumului ambalajelor.
Ce pot face retailerii și producătorii în acest sens?
Giganții marketingului mondial conștientizează procesul de reciclare și reutilizare ca și al treilea moment al adevărului, legat de circuitul ambalajelor care include modul în care companiile se raportează la procesele post consum și post utilizare.
