Localitatea cu cel mai scurt nume din România: Are doar două litere și a fost și scena unuia dintre cele mai negre capitole din istoria țării. În prezent, se regăsește pe teritoriul județului Sălaj, fiind atestată documentar pentru întâia oară, în anul 1208.
Nu, nu este vorba despre niciun „-ești”. Cel mai scurt nume de localitate de la noi din țară are doar două litere. În prezent, se regăsește pe teritoriul județului Sălaj, însă a fost atestată documentar pentru întâia oară în anul 1208. La acea vreme, era cunoscută ca „Villa Ypu”. Astăzi, este Ip.
Denumirea bizară nu este una aleasă întâmplător. Potrivit istoricilor, aceasta ar veni de la numele grecesc „Hippolytos”, format din „hippos” (cal) şi „lyo” (a elibera, a da drumul), referindu-se probabil la zona plină de pășuni și cai.
Localitatea cu cel mai scurt nume din România: Are doar două litere și a fost și scena unuia dintre cele mai negre capitole din istoria țării
În Ip s-a scris una dintre cele mai negre capitole din istoria României. Se întâmpla în anul 1940, la doar câteva zile după Dictatul de la Viena, în noaptea de 13 spre 14 septembrie, când administrația românească din zonă era înlocuită cu cea maghiară.
În doar câteva ore, 157 de oameni nevinovați au fost uciși fără milă, măcelăriți de armata ungară. Printre victime s-au numărat femei, bărbați, bătrâni, copii.
„Au vrut să dea foc întregului sat”
Totul a început cu o minciună. Se spunea că o localnică, româncă, ar fi oferit un coș cu mâncare în care a ascuns o grenadă unor soldați unguri care treceau prin localitate într-o căruță. Bărbații și-au pierdut viața în urma exploziei, însă vizitiul a supraviețuit, el fiind cel care a venit cu povestea șocantă.
În cele din urmă, adevărul a ieșit la lumină, minciuna a fost descoperită: cei doi militari erau băuți și au manevrat greșit armamentul din dotare. Era deja prea târziu.
Familiile de maghiari care nu susțineau ura extremiștilor au oferit adăpost românilor care au reușit să scape de gloanțe
„Pentru ca nici un român să nu scape viu, se pune la cale efectuarea unui recensământ al ‘porcilor graşi’, în realitate un recensământ al familiilor de români şi a numărului de membrii ai acestora.
Era nevoie de aşa ceva pentru că, iniţial, horthyştii (așa erau numiți militarii unguri) au vrut să dea foc întregului sat, însă extremiştii le-au atras atenţia că acolo locuiau şi maghiari, aşa că trebuia făcută selecţia.”, a povestit profesorul Nicolae Pop, conform impact.ro.
Cu puțin înainte de miezul nopții, soldații au intrat din casă în casă, omorându-i pe toți românii care le ieșeau în cale. 157 de morți. Familiile de maghiari care nu susțineau ura extremiștilor au oferit adăpost celor care au reușit să scape de gloanțe.
Victimele masacrului se află înmormântate în Cimitirul Eroilor, creat în același an, în memoria lor. În 1984, în Ip a fost inaugurat un monument comemorativ cu numele şi vârsta tuturor celor uciși.
Contactează-ne aici dacă îți dorești ca știrea ta să fie publicată
