Transfăgărășan și Transalpina se închid! CNAIR anunță închiderea circulației pe sectoarele de munte de pe DN7C (Transfăgărășan) și DN67C (Transalpina)

sursa foto: romaniatravelguide

Istoria Transfăgărășanului

Considerat una dintre cele mai impresionante șosele din Europa, Transfăgărășan traversează cea mai înaltă zonă alpină din România – Munții Făgăraș. Face legătura între zonele istorice Muntenia și Ardeal.

Pe parcursul a celor 92 de km între comuna sibiană Cârțișoara și comuna Bascov, judetul Argeș, Transfăgărășanul dezvăluie peisaje spectaculoase. Traversarea acestuia reprezintă o adevărată provocare pentru șoferi, îmbinând adrenalina provocată de numeroasele serpentine, cu priveliștile care-ți taie răsuflarea.

În 1969 s-a decis ca acest drum să fie înainte de toate unul strategic, care să asigure trecerea trupelor armate în Ardeal, în caz de razboi. Astfel, s-ar fi realizat mai multe căi de acces spre Transilvania, evitându-se trecerea pe la Porțile de Fier. Însă, în 1971, Nicolae Ceaușescu a hotărât să se construiască un drum propriu-zis, cu două benzi de circulație.

Construcția Transfăgărășanului a presupus eforturi materiale uriașe. Geniștii de pe munte trebuiau să înfrângă rezistența stâncilor! La Bâlea-Cascadă, vreme de patru ani, la ore fixe, se aruncau în aer stânci dinamitate. Apoi, militarii degajau manual zona cu ajutorul răngilor, aruncând bolovanii în prăpăstii.

La realizarea șoselei s-au folosit 6500 de tone de explozibil. Drumul prin Munții Făgăraș a fost inaugurat în septembrie 1974 și de atunci a uimit valuri de turiști care au avut curajul să-l parcurgă.

Transfăgărășan și Transalpina se închid! CNAIR anunță închiderea circulației pe sectoarele de munte de pe DN7C (Transfăgărășan) și DN67C (Transalpina)
Transalpina – cea mai înaltă șosea din România!

Transalpina (DN 67C) este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii.

Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.

Există și o legendă locală care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale. Potrivit altor surse, șoseaua a fost refăcută și pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită.

Cert este că acest traseu, cunoscut ca “Drumul Regelui”, a fost inițial o potecă de munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu turmele de oi în Țara Românească.

În 2008, în ultimele luni de mandat ale ministrului de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a decis să scoată la licitație reabilitarea DN 67C. Lucrările au început efectiv în 2009, investiția licitată ridicându-se la 1,3 miliarde de lei. Începând cu data de 15 august 2015 ora 7, Transalpina (DN67C) a fost deschisă oficial circulației rutiere.

Transfăgărășan și Transalpina se închid!

Astfel, circulația rutieră va fi închisă începând cu data de 20 octombrie 2020 pentru toate categoriile de autovehicule, pe următoarele sectoare:

  • DN 7C între km 104+000 (Piscu Negru) şi km 130+800 (Cabana Bâlea Cascada);
  • DN 67C – între km 34+800 (Rânca) şi km 79+200 (Curpat).

Potrivit CNAIR, măsura închiderii circulației rutiere pe aceste sectoare de drum a fost luată pentru siguranța participanților la trafic, având în vedere fenomenele meteorologice imprevizibile ce pot apărea în orice moment în aceste zone.

Contactează-ne aici dacă îți dorești ca știrea ta să fie publicată

Sign Up for Our Newsletters

Get notified of the best deals on our WordPress themes.

Te-ar mai putea interesa și:

Legea moștenirii 2022: Cine primește averea în familie?

Legea moștenirii 2022: Cine primește averea în familie? Atunci când un membru al familiei moare, bunurile acestuia se împart la succesori. Totuși, nu de puține ori rudele ajung la neînțelegeri cu privire la moștenire. Alfă ce spune legea moșternirii și cum se împarte averea.

Românii care nu locuiesc la adresa din buletin rămân fără acte de identitate

Românii care nu locuiesc la adresa din buletin rămân fără acte de identitate. Cetățenii români care nu fac dovada că locuiesc efectiv la adresa din buletin, prin verificările făcute de polițiști, rămân fără acte de identitate, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. Totodată, se interzice înscrierea la aceeași adresă a mai mult de 10 persoane, dacă între acestea nu există legături de rudenie.

Tot mai mulți români trecuți de 40 de ani pleacă din ţară definitiv

Tot mai mulți români trecuți de 40 de ani pleacă din ţară definitiv. Numărul românilor care au între 40 şi 50 de ani şi care pleacă din ţară definitiv a crescut. Asta arată datele INS, iar motivele sunt simple: vor salarii mari și un nivel de viață mai bun.

Arafat le cere românilor să nu mai ducă mâncare refugiaților: Se va strica!

Arafat le cere românilor să nu mai ducă mâncare refugiaților: Se va strica! Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, afirmă că nu…